,Nașul”, imperiul criminalității și leii din grădină

Fotograf: Sven Lindwall

BUCUREȘTI
În mijlocul unui cartier sărac al Bucureștiului, vecinii aud răgetele leilor de dincolo de zidurile albe ale grădinii zoologice private a șefului mafiot Ion Balint.
Istoria lui Balint este povestea României moderne, unde un infractor bogat și aflat într-o luptă continuă împotriva statului poate fi văzut drept erou.
- Nu mănânc oameni, transmite Ion Balint prin avocatul său.

Îngrijitorul de animale al Organizației pentru protecția animalelor Vier Pfoten - Patru picioare, în germană - s-a lăsat în genunchi și a ridicat țeava.

Câteva minute mai târziu, leii se întindeau liniștiți pe podeaua cuștii. Anesteziați.

Cele patru animale - o pereche de lei adulți și cei doi pui ai lor - sunt ridicați în cuști metalice pentru a fi transportați la o grădină zoologică din afara Bucureștiului. Leii adulți au primit numele Simba și Bagheera, luate din filmele Disney, Regele Leu și Cartea Junglei.

Capul mafiot, Ion Balint, n-a fost prezent, în februarie 2013, la reședința sa din cartierul Ferentari din București. Autoritățile și Vier Pfoten au trecut pe acolo ca să ia leii, deoarece Balint fusese arestat de poliție cu câteva zile înainte.

- Din păcate, acesta nu este un caz unic. Mai sunt și alții care vor să se simtă puternici, să dobândească un anumit statut social având în proprietate lei - Regele animalelor - în grădina proprie. O idioțenie totală, spune Kuki Bărbuceanu, manager de proiect al Vier Pfoten, un an și jumătate mai târziu.

Nu există documente care să arate de unde și-a luat Ion Balint leii - sau cei doi urși, care au fost, de asemenea, preluați în custodie în același timp. Kuki Bărbuceanu crede că Balint i-a cumpărat de la o grădină zoologică sau de la un circ.

Mai întâi, leii au fost trimiși la o grădină zoologică din Ploiești, la circa 60 de kilometri nord de București, pentru câteva luni. Apoi, au fost trimiși mai departe la o grădină zoologică din Galați, la granița cu Moldova și Ucraina.

Înainte de preluarea leilor în custodie, organizația Organized Crime and Corruption Reporting Project, OCCRP, a vizitat grădina zoologică privată a lui Ion Balint. Jurnalistul Paul Radu este șeful OCCRP din București:

- Ne-au dus într-un tur și am văzut un loc, într-o cușcă, unde spuneau că puneau oameni. Zâmbeau și spuneau că dușmanii lor sfârșeau acolo. Nu știm dacă doar glumeau, spune el.

În februarie 2013 este luat un leu de la grădina zoologică privată a lui Balint. Fotograf: Vadim Ghirda/AP

Cuștile goale ale leilor rămân încă după zidurile albe care înconjoară casa ca un palat a lui Ion Balint, în zona pe care Expressen o vizitează la sfârșitul verii. Ferentariul se află în sectorul cinci, cea mai săracă dintre cele șase regiuni administrative în care este împărțită capitala București.

Aici și-au început ascensiunea ca gangsteri Ion Balint, 50 de ani, și fratele lui mai mic, Vasile Balint, 46 de ani. În România și în special aici, în Ferentari, ambii sunt cunoscuți și au notorietate sub poreclele Nuțu și Sile Cămătaru. Nuțu este numele românesc pentru „Micul John”, Sile este prescurtarea numelui Vasile, iar numele Cămătaru, care înseamnă ... „cămătar”, s-a transmis în familie de-a lungul generațiilor. Cămătaru este o ilustrare a modului în care clanul și-a câștigat banii, dar activitatea fraților se răspândește în multe direcții ale crimei organizate.

Prima impresie o făcuseră deja pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu. Fratele mai mare, Ion, a mers la școală până în clasa a opta, în timp ce Vasile a abandonat chiar după terminarea clasei a patra, conform cercetărilor din arhivă efectuate de OCCRP. Adevărata lor formare a avut loc pe stradă.

La mijlocul și la sfârșitul anilor '80, frații s-au implicat împreună cu gașca lor în infracțiuni pe scară largă. Furau tot ce se putea vinde pe piața neagră din România: covoare, lămpi, ceasuri, cafea, săpunuri, casetofoane, haine, bijuterii din aur și căciuli de blană.

"Mă urăsc de moarte, spune el"

În ultimii ani turbulenți ai comunismului, frații Balint nu numai că știau cum să câștige bani speculând bunuri furate, dar știau și cum să se furișeze printre meandrele sistemului juridic slab al țării. Pentru că Ceaușescu avea un mod special de a-și arăta „compasiunea”, amnistiindu-i pe cei din închisori - lucru de care frații puteau să profite.

La 26 ianuarie 1988, când dictatorul sărbătorea a 70-a aniversare, porțile închisorii se încuiau pentru gașca fraților Balint care, mai înainte, fuseseră condamnați pentru câteva dintre infracțiunile comise.

Tradiția amnistiilor a continuat chiar și după Ceaușescu. Pe 16 ianuarie 1990, frații puteau, din nou, să iasă din închisoare după încă o condamnare. Primul conducător al României de după comunism, Ion Iliescu, voia să sărbătorească căderea timpurie a regimului lăsând prizonierii pe străzi.

În anii '90 ai capitalismului șovăielnic, frații Balint au început să creeze una dintre cele mai puternice rețele infracționale din București. Cu banii câștigați puteau să-și motiveze numele - „cămătarii”. Cei care nu reușeau să plătească la timp sau să achite dobânzile se puteau trezi cu vizite din partea clanului.

În toamna anului 1994, au fost anchetate acuzațiile de violență la adresa fraților după ce ei înșiși și-au atacat victimele. Între altele, au atacat două familii și le-au luat mașinile, banii și bijuteriile. Altă familie a fost atacată cu săbiile pe stradă.

Au fost condamnați de prima instanță, dar nu a mai existat un alt proces. Documentele procedurale au fost furate din clădirea tribunalului și au dispărut. Frații scăpaseră, încă o dată, de pedeapsa cu închisoarea.

Ion Balint, încătușat, în sala de judecată 2004. În spate se vede fratele lui, Vasile Balint. Dupa aceea au fost condamnați la mulți ani de închisoare, amândoi.
  • Ion Balint, încătușat, în sala de judecată 2004. În spate se vede fratele lui, Vasile Balint. Dupa aceea au fost condamnați la mulți ani de închisoare, amândoi.
  • șeful gangsterilor Ion Balint, zisul Nuțu Cămătaru, sub supravegherea de mare amploare a poliției după ce a fost ridicat în februarie 2013.
  • Avocatul apărării, Lucian Papacostea, părăsește clădirea tribunalului din centrul Bucureștiului după ce frații Balint au fost arestați preventiv la sfârșitul lui august, anul acesta.
  • Marian Sintion a reușit să întemnițeze frații Balint.

Seară de vară târzie, departe de București. Ne-am așezat la masă, într-un colț al unui restaurant. Nu putem spune unde ne aflăm, iar bărbatul cu care ne-am dat întâlnire nu vrea să iasă în stradă pentru a fi fotografiat - poate fi văzut de cineva că vorbește cu noi.

- Mă urăsc de moarte, spune el.

V-au amenințat?

- Da, m-au amenințat. M-au luat în vizor, m-au urmărit, au încercat să-mi pună droguri în băutură când am ieșit.

Bărbatul de la masa din colț se numește Marian Sintion, 41 de ani. Este primul procuror care a reușit să-i închidă pe frații Balint și a avut grijă să rămână după gratii.

- Când lucram la cazul Cămătaru, aveam protecție din partea Ministerului de Interne, spune el.

Aproape de schimbarea mileniului, Sintion lucra la Procuratura României, la secția de luptă împotriva traficului de persoane. Clanul Cămătaru crease încă de atunci, din anii '90, o activitate extinsă de prostituție.

Prostituatele clanului, din care multe veneau din Republica Moldova, stăteau în apartamente în tot Bucureștiul. În condiții similare sclaviei, erau trimise din apartamente în stabilimente de distracție și hoteluri celebre - precum Hotel Intercontinental, Athenee Hotel Hilton și Cazinoul Victoria - pentru a-și întâlni clienții. Un cuib central al afacerilor de prostituție ale Cămătarilor devenise Discoteca Herăstrău, un local plasat în mijlocul unui parc mare, chiar la nord de centrul Bucureștiului. Discoteca devenise un punct de atracție pentru românii care reușiseră în noul capitalism.

"La acea vreme, frații Cămătaru acopereau toate ramurile crimei organizate."

Dominația clanului Cămătarilor atrăgea atenția. La sfârșitul anilor '90, a început un război al clanurilor, iar Cămătarii trebuiau să-și apere poziția dominantă.

Nu numai violența îndreptase atenția asupra clanului Cămătaru. Frații Balint trăiau într-un lux orbitor. Când românii de rând abia dacă se bucurau la o Dacia, membrii clanului Cămătaru conduceau jeepuri militare puternice spre și de la curtea lor spoită din Ferentari - unde Ion Balint deja își crease propria grădină zoologică, completată de un hipodrom.

 - La acea vreme, frații Cămătaru acopereau toate ramurile crimei organizate. Eu lucram în secția care se ocupa de traficul de persoane. Încercam să strângem dovezi și în ceea ce privea activitatea de cămătărie, dar nu exista niciun cadru legal pentru aceasta la acea vreme. Obișnuiau, de asemenea, să colecteze taxe de protecție de la alte grupări infracționale, spune procurorul Marin Sintion.

Sintion a reușit ceea ce mulți vedeau a fi imposibil - a redeschis ancheta penală din 1995, care fusese dată uitării după ce documentele procedurale fuseseră furate din tribunal. Dar lucrurile s-au precipitat deoarece infracțiunile erau pe cale a fi prescrise.

Cazul a fost anevoios, martorii uitaseră sau își retrăseseră mărturiile, iar una dintre victime chiar emigrase în SUA. Înregistrări secrete au fost dezvăluite împotriva clanului, dar adevăratul atu era o tânără care fusese convinsă să depună mărturie. Femeia a povestit despre perioada de aproape un deceniu în care fusese prizoniera clanului după ce fusese agățată pe stradă la 16 ani.

Cu o marjă de șase luni înainte de prescriere, Ion și Vasile Balint au fost condamnați.

Mirzea Pupăză. Inspectorul de la Ministerul Mediului înconjurător . Fotograf: Sven Lindwall

- Apoi, în 2004, a fost prima condamnare adevărată împotriva fraților Cămătaru. Au primit pedepse de cinci și șase ani de închisoare, spune Sintion.

Au rămas în închisoare, atunci? 

- Da, au rămas, și mă urăsc pentru asta.

Pentru Marian Sintion, munca împotriva fraților Cămătaru a evidențiat corupția din sistemul judiciar al României. Rând pe rând scăpaseră, dovezile împotriva lor eșuaseră și se renunțase la acuzații din motive aparent fabricate.

Când poliția și procurorii au continuat ancheta împotriva clanului după condamnarea din 2004, între altele pentru extorcare, viol, trafic de persoane și abuzuri - și au deschis un nou proces la tribunal, a fost un spectacol. Frații au încercat să oprească ancheta relatând cum au mituit polițiști de-a lungul anilor.

 

În 2008, anul următor aderării României la UE, frații Cămătaru au fost condamnați din nou. Vasile Balint a primit 13 ani de închisoare, în timp ce Ion Balint a scăpat cu un an și șapte luni în procesul extins ce a urmat condamnării din 2004. De altfel, nu a mai urmat nicio altă prelungire a pedepsei. Deoarece fuseseră deja închiși, noile condamnări s-au contopit cu cele vechi.

Vasile Balint a fost eliberat condiționat în decembrie 2011. Cu aproape un an înainte, fratele lui, Ion Balint, ieșise din închisoare. În fața porților, membrii găștii sale aduseseră un armăsar negru cu căpăstrul bătut cu cristale Swarovski.

În fața camerelor TV, Ion Balint se întorcea în curtea sa din Ferentari.

Frații erau liberi din nou, dar perioada din spatele gratiilor slăbise clanul. În sectorul cinci al Bucureștiului, așa-numitul clan al lui Ștoacă avansase și devenise una dintre găștile dominante în traficul cu droguri. În același sector, așa-zisul clan al lui Piano acaparase, de asemenea, piața extorcărilor și a cămătăriei.

În specialitatea veche a clanului Cămătarilor, prostituţia, sporise concurența din partea mai multor clanuri care, de asemenea, își extinseseră activitățile făcând trafic de femei românce și moldovence către țări precum Italia și Spania.

- Ei (clanul Cămătaru) își pierduseră piața. Nu mai aveau influența și puterea de altădată. Alții preluaseră puterea, spune procurorul Marian Sintion.

Viața lor extravagantă de gangsteri a devenit, în același timp, un roman foileton în mass-media.

Situația stresantă a determinat clanul Cămătaru să resimtă o acută nevoie de a arăta că era, în continuare, de luat în seamă.

Un jaf spectaculos, în mare viteză, pe o autostradă românească, era o modalitate.

Fotografii ale jafului, care au fost subtilizate de la unitatea specială de luptă contra terorismului și a crimei organizate din cadrul Procuraturii române, DIICOT, în 2012, arată cum hoții se strecoară prin trapa automobilului și se târăsc pe capotă. Apoi, aflați încă în viteză mare, se urcă în cabina din față a tirului. Filmul s-a răspândit la nivel internațional prin mediile sociale.

Viața lor extravagantă de gangsteri a devenit, în același timp, un roman foileton în mass-media. Imaginile arătau modul în care se credea că Ion Balint trăiește o viață confortabilă între zidurile închisorii Jilava. În pantaloni bufanți de aceeași culoare și cu tipare identice cu ale drapelului american, stătea în patul său de jos, în fața televizorului pornit. Avea ceas de aur și purta un tricou roșu pe care erau scrise cuvintele: "I'm trying to pick you up" – „Încerc să te agăț".

Apoi, camerele l-au urmat pe Ion Balint când, cu o toamnă în urmă, fusese eliberat din închisoarea Rahova din centrul Bucureștiului, după altă răsturnare de situație juridică. De acolo, mersese la casa lui de lux din apropierea lacului Snagov, 40 de kilometri la nord de Capitală.

Când facem o plimbare cu barca pe lac, trecem pe lângă palate și vile luxoase în drumul spre casa lui Cămătaru care, astăzi, este goală. Nu departe de aici, dictatorul Ceaușescu avea rezidența sa de vacanță.

 

În primăvară, a fost eliberat și fratele, Vasile Balint. Imaginile din albumul de vacanță al fraților arată cum petreceau timpul în libertate la petreceri, prânzuri, relaxare pe cheiul din Snagov, în sala de forță și la plajă, pe coasta Mării Negre, acolo unde au o casă, în stațiunea maritimă Constanţa.

Dar, la sfârșitul lui august, vacanța s-a terminat brusc, când ambii au fost arestați după o încăierare cu cuțite în clădirea Tribunalului București. Când vizităm aceeași clădire, suntem nevoiți să trecem printre detectoarele de metal și nimeni nu reușește să-și explice cum au reușit frații să strecoare cuțitele pe care se presupune că le-au folosit.

"Toată lumea îl iubește! Face multe fapte de caritate."

Când procesul Cămătaru începe în primele zile din septembrie, în fața tribunalului așteaptă o mulțime. Sunt treizeci de membri ai găștii printre care și Claudia, soția de 27 de ani a lui Ion Balint, care-și ține strâns geanta Louis Vuitton.

De data aceasta, frații Cămătaru nu mai au norocul să rămână în libertate. Tribunalul hotărăște să-i aresteze.

Termometrul arată 34 de grade. Avocatul Lucian Papacostea, îmbrăcat în costum de culoare închisă, s-a pregătit cu un strat de machiaj pe față - potrivit pentru cei care dau interviuri la televiziune în soarele arzător.

- Acești frați sunt văzuți ca fiind il capo di tutti capi (șefii tuturor șefilor) - dar nu este adevărat, spune Papacostea despre clienții săi.

Papacostea îi reprezintă pe frați din 2013. Nu încearcă să explice trecutul infracțional al clanului Cămătaru - îl neagă categoric. Ion Balint, liderul clanului, s-a dedicat operelor de caritate în locul infracțiunilor, conform lui Papacostea:

- Toată lumea îl iubește! Face multe fapte de caritate. Mulți vin și-i cer bani pentru copiii lor, care au nevoie de operații urgente.

Când Expressen menționează numeroasele dovezi ale activității de prostituție în spatele căreia a stat clanul, Lucian Papacostea izbucnește:

- Încearcă să fabrice o poveste. Au fost numai patru fete. Două dintre ele erau necunoscute și nu au depus mărturie împotriva lor. Celelalte două au spus că nu au fost niciodată forțate să se prostitueze.

Adevăratul infractor este statul, care i-a vânat pe frații Cămătaru, conform lui Papacostea.

- Organizațiile politice din România sunt adevărata crimă organizată. Trăiți într-o țară democratică așa că nu știți cum este aici. Aici trebuie să ai pile și dacă nu plătești, nu poți supraviețui.

Toată istoria clanului Cămătaru este plină de povești despre cum au scăpat de închisoare și de detalii despre funcționari mituiți.

- Sunt numai lucruri spuse de unii...nu știu...televiziunile și mass-media încearcă să creeze o astfel de imagine, dar nu este adevărată. Nu vorbim despre 'Ndrangheta, nici despre Cosa Nostra, spune Papacostea și indică infamele mafii italiene.

Când îl rugăm pe avocat să ne descrie viața liderului clanului, spune că Ion Balint merge la restaurant sau la film cu soția sa când nu încearcă să facă ordine în curtea din Ferentari.

- Pare o viață ca a dumneavoastră sau a mea. Merge la cumpărături, merge în excursii în afara Bucureștiului în timpul său liber. Nu este niciun mafiot. Nu e deloc la fel ca în “Nașul”.

"Vor să renunțe la cetățenia română"

Dar eu nu am niciun leu în curtea mea din spate.

- Îi plac animalele foarte mult. Dacă mergeți la grădina zoologică aici, în România, veți vedea că animalele o duc mai rău decât dacă ar fi trăit în curtea lui.

A folosit leii pentru a-și speria dușmanii?

- Niciodată, niciodată, niciodată. Sunt doar povești.

Își vrea leii înapoi?

- Da! Vom depune un apel, spune Lucian Papacostea.

Dar Ion Balint poate uita de recuperarea leilor săi. Spune asta Mircea Pupăză, inspector al direcției de diversitate biologică din Ministerul Mediului al României, care a participat, de asemenea, la luarea în custodie a leilor.

- Nimeni nu poate să ceară să i se înapoieze ceva ce n-a deținut niciodată, spune el și adaugă:

- Pentru a-i putea deține, trebuie prezentate documente, certificate pentru ei. Leii aparțin statului român.

Leii mafiei trebuie să rămână, în consecință, la grădina zoologică de stat din Galați. Dar ce-ar trebui să facă frații Cămătaru?

- Vor încerca să plece din România. Vor să renunțe la cetățenia română, spune Lucian Papacostea.

Unde vor să se mute? 

- Poate în Suedia, spune avocatul și râde.

În ciuda hărțuirii constante a autorităților judiciare, clanul Cămătaru nu are niciun stres. De aceea, în ochii multor români, frații sunt niște eroi - oameni care au reușit într-o societate care este una dintre cele mai sărace din Europa. Fără a-l mai menționa pe procurorul Marian Sintion, care și-a dedicat cariera luptei contra clanului și corupției care i-a ajutat de-a lungul anilor.

- Datorită luptei constante a Cămătarilor împotriva autorităților judiciare, el (Ion Balint) a devenit un erou. A devenit eroul tuturor celor care încearcă să facă față sistemului, spune Sintion și adaugă:

- Pentru mulți români, Cămătaru este imaginea succesului. Acesta pare drumul cel mai scurt spre succes în România de azi.