Gheorghe a lăsat casa nou construită și animalele ca să cerșească in Suedia


MALU VÂNĂT–BUZĂU–BUCUREȘTI

Fostul lucrător în prelucrarea metalelor, Gheorghe, are două case, laptop, internet, curte, cai, porci. Când salariile au fost tăiate în timpul crizei, acesta și-a schimbat meseria - în cerșetor.

Nu sunt decât câteva sute de kilometri între campingul de corturi din Högdalen și satul românesc Malu Vânăt. Este, de asemenea, o distanță de mulți kilometri în ceea ce privește standardul de viaţă.

Evaluarile Poliției despre situația din decembrie 2015

Poliția estimează că în decursul anul 2015 aproximativ 4700 cetățeni vulnerabili din UE au venit în Suedia la cerșit.

Părerea este că cei mai mulți oameni cerșesc voluntar. Cu toate acestea, există criminalitate organizată precum traficul de ființe umane și șantaj.

Infracțiunile cele mai frecvente la care cerșetorii sunt expuși sunt; agresiune, molestare și amenințări.

Printre altele Poliția va priorita traficul de grupuri specifice, încurajarea tendinței de a lua contact pentru a spori înregistrarea acestor crime, cooperarea cu poliția din România și Bulgaria.

Surse: Starea Natională - decembrie 2015, Criminalități cu conecsiune la cerșit și cetățeni vulnerabili din UE în Suedia, Poliția.

Gheorghe, un bărbat de 32 de ani, blond și musculos, în șort gri înflorat și bronzat pe tot corpul, are un teren mare cu două case - una veche și una nouă pe cale să o termine. Din curtea aflată în spatele casei se vede un lac. Pe câmp pasc cai.

Aproape toți cei din Malu Vânăt au fost în Stockholm la cerșit, și au locuit în campusurile din Högdalen.

Copiii călăresc pe spatele gol și plesnesc porcii. De pe terenurile de alături, se aud lovituri de ciocan, pe multe dintre rampele de intrare se află materiale de construcții.

Banii băgați în construcția casei au fost câștigați pe asfalt suedez. Aproape toți cei din Malu Vânăt au fost în Stockholm la cerșit, și au locuit în campusurile din Högdalen.

Sunt rudari, oameni dintr-o minoritate care sunt numiți, de obicei, romi. Ei înșiși vor să fie numiți români. 

Gheorghe merge în noua sa sufragerie, deschide laptopul aflat pe televizor și caută ceva pe internet. Unul dintre fiii săi aleargă primprejur și se joacă îmbrăcat într-un tricou de fotbal suedez.

Familia a început construcția noii case în timpul crizei economice, când era mai ieftin. În același timp, Gheorghe a fost dat afară de la locul de muncă, împreună cu alți bărbați din sat.

Gheorghe ne povestește că i s-a oferit o muncă în Romania, "dar este foarte puțin plătită". Se câștigă mai bine în Stockholm.
  • Gheorghe ne povestește că i s-a oferit o muncă în Romania, "dar este foarte puțin plătită". Se câștigă mai bine în Stockholm.
  • Înainte de criza economică Gheorghe a fost muncitor constructor în domeniul construcției de metal. Să locuiești în cort în Högdalen și să cerșești langă stația de metrou de la gară centrală, departe de familie, este o viață grea, conform celor spuse de el.
  • Gheorghe are teren mare cu două case: una veche și una nouă în doua etaje, pe cale să le termine.

- Înainte de criză, eram prelucrători de metale în construcții, povestește el și apucă un pachet de țigări.

- Acum nu se mai găsesc slujbe de acest gen?

- Mda, mi s-au oferit slujbe, dar salariul este prea mic.

În România, bărbații pot câștiga circa 1.700 de coroane după impozitare.

Îmi spune că a locui în cort, în Högdalen, și a cerși la T-centralen reprezintă o viață incredibil de grea. Departe de familie și de casa din Malu Vânăt. Dar în Stockholm se pot câștiga mai mulți bani.

În România, bărbații pot câștiga circa 1.700 de coroane după impozitare. Atât câștigă interpretul meu ca angajat în administrația locală din București - o femeie tânără cu studii terminate la două universități și care studiază la a treia. Lasă capul în jos și strânge din dinți când bărbaţii spun că nu se poate munci pentru așa puțini bani. Ei cerșesc de mulți ani - în Italia, Germania, Suedia.

Muti locuitori ai satului au fost în Suedia în perioade diferite. Mai înainte au cerșit în Italia și în Germania. Fotograf: Christoffer Hjalmarsson

Un cuplu care nu-și permite să-și termine de construit micuța casă turcoaz este format din Gheorghe State, 48 de ani, și Georgeta State, 42 de ani. Gheorghe se învârte desculț prin curte, o mașină de spălat stă pe pietriș. Își agită mâinile:

- Mult prea mică! Două camere! 17 persoane!

Gheorghe și Georgeta au cinci copii - de 24, 23, 17, 14 și 13 ani - și zece nepoți.

Toți copiii sunt căsătoriți și au copiii lor - chiar și cei de 13 și de 14 ani. Niciunul dintre copii nu merge la școală, care este gratuită. Deoarece nu merg la școală, nu primesc nicio alocație.

Părinții și cei trei copii mai mari  au fost în Flemingsberg la cerșit. Gheorghe toarnă cafea și cola pe o masă șubredă dintr-una din camerele strâmte și visează la o altă viață.

- Dacă alocațiile din România ar fi la fel ca acelea din Suedia, n-am mai pleca nicăieri. În Stockholm este mult mai bine, deoarece alocațiile sunt mai mari și se poate bea cafea și lua masa gratis și se poate face și duș.

”N-avem nicio problemă cu poliția în Suedia. Au venit la rulota noastră și ne-au întrebat dacă ne simțim bine!”

- E gratis? întrerup eu.

- Da, suedezii ne dau cafea și mâncare când stăm pe stradă. Primim și medicamente și haine. Alvedon!

Continuă, în același ritm rapid:

- Șomerii din Suedia primesc alocații! În Suedia, oamenii primesc 10.000 de coroane dacă au patru copii! În Suedia, dacă ai nevoie de ceva și nu ai, ți se dă gratis. Iar polițiștii sunt drăguți. N-avem nicio problemă cu poliția în Suedia. Au venit la rulota noastră și ne-au întrebat dacă ne simțim bine!

Râde, ca și cum ar vorbi despre paradis.

- Ai putut să economisești ceva din banii adunați din cerșit?

- Nu, n-am economisit. Am păpat banii și am plătit autobuzul pentru a ne întoarce acasă, din nou.

- De ce aveți nevoie pentru o viață mai bună?

- Muncă, muncă! Să muncim! La curățenie, la spălat.

- Ați căutat slujbe în București?

- Nu, nu în București. Acolo, oamenii cu studii nu găsesc de lucru.

- Atunci aici, în sat?

- Numai muncă cu ziua. Agricultură.

Mulți dintre locuitorii din Malu Vânăt au locuit în tabăra de corturi din Högdalen, la sud de Stockholm. Această fotografie a fost luată în februarie 2014, imediat după ce acea tabără a fost evacuată de către poliție. Fotograf: Sara Strandlund

Șomajul a lovit multe orașe românești. Unul dintre ele este zona industrială Buzău, care se poate lăuda cu o fabrică de bere și un ghetou noroios.

Circa 4.500 de romi locuiesc printre etnicii români în zona de locuințe a orașului. Circa 500 de romi locuiesc pe Aleea Grădinilor. Trädgårdsgränd în limba suedezã.

Aici nu se află nicio grădină.

Aici te învârți prin noroi și urină, printre bucăți de tablă ondulată. Oamenii beau, unul stă pe un acoperiș și strigă că e hoț și abia a ieșit din închisoare.

Aproape toți cei din ghetou au fost în Örebro și au cerșit. Cei care au venit cu banii acasă, își transformă cocioabele în case.

Umblă vorba pe Aleea Grădinilor că, în Örebro, cerșetorii sunt plătiți cu 1.500 de euro pentru a merge acasă.

Un tată a cinci copii, care vrea să tragă electricitate în casă, a auzit acest lucru și și-a făcut un plan:

- Până acum am strâns bani de bilet până în Suedia, mă gândesc să plec acolo, să fac bani și să mă întorc acasă, din nou.

”Pot câștiga într-o zi, în Suedia, cât câștig în România într-o lună. Vom continua să mergem în Suedia până când va fi din ce în ce mai greu să mergem acolo.”

Când verific în Örebro, zvonurile se dovedesc false - au plătit călătoriile pentru cerșetorii care au ales să se întoarcă în România.

Doru, 19 ani, merge mândru cu bicicleta prin ghetou, într-o geacă argintie. A fost în Falkenberg și a colectat borcane - și a primit un loc de muncă la negru, ca zugrav în casa unui bărbat suedez.

- 500 de coroane pe zi în buzunar! zâmbește el cu ochi vii și care-i fug într-o parte.

E frizer de meserie și vrea să lucreze asta aici, acasă, dar singura slujbă care poate fi primită în cartier este aceea de instalator și aproape nimeni nu o vrea, pentru că salariul este mic.

- Pot câștiga într-o zi, în Suedia, cât câștig în România într-o lună. Vom continua să mergem în Suedia până când va fi din ce în ce mai greu să mergem acolo.

- Va fi mai greu să mergeți în Suedia?

- Da, am auzit că va fi mai greu să intri în Suedia dacă nu ai loc de muncă, mulți spun că s-ar putea să fie așa. Mergem atâta cât putem.

Doru merge cu bicicleta, împreună cu mine, până la capătul ghetoului. Este la fel de lung cât viața lui.

Până la capătul gropilor cu noroi.

Oamenii din sat sunt rudari, o minoritate care, puțin cam nesăbuit, este denumită romi. Ei însuși vor sa fie numiți români.
  • Oamenii din sat sunt rudari, o minoritate care, puțin cam nesăbuit, este denumită romi. Ei însuși vor sa fie numiți români.
  • Mulți lucuitori din satul Malu Vânăt, situat la 100 km nord de Bucuresti, au fost în Suedia și au cerșit bani. Cea mai mare parte din ei au locuit în tabăra din Högdalen, în sudul Stockholm-ului.
  • Multe case din Malu Vânăt au fost construite sau extinse cu banii pe care locuitorii satului i-au câștigat în Suedia.
  • În multe locuri prin sat sunt proiecte de construcții. În curți se aud lovituri de ciocan și pe langă multe porți vezi material de construcții.

Organizația „De la inimă la inimă” îi ajută pe defavorizații din România. Între altele, aceasta oferă ajutor la teme copiilor și slujbe, ca alternativă la cerşetorie - ei cred că educația și munca legală reprezintă singurul lucru care poate anula marginalizarea în care trăiesc săracii.

Dar este greu să găsești oameni care să accepte locul de muncă.

Acum, „De la inimă la inimă” are cinci angajați care produc coșuri și câștigă 3.600 de coroane ca salariu net legal, în fiecare lună. Ideea este de a putea să producă la scară mare și să vândă în magazine precum Ica și Konsum, pentru ca să poată fi angajate cât mai multe persoane.

Dar este greu să găsești oameni care să accepte locul de muncă. Românul Răzvan Popescu merge prin sate și încearcă să angajeze. Are ca scop angajarea a 50 de persoane, dar viitorul începe să arate sumbru. Când îl întâlnesc în București, își ridică brațele:

- Cei mai mulți spun că pot câștiga mai mult din cerșit, în Suedia, și refuză.

Salarii și alocații în România

Salariul minim stabilit prin lege este de 1.670 de coroane după impozitare.

Salariul mediu pe țară este de 3.880 de coroane după impozitare.

Salariul mediu în București este de 5.500 de coroane după impozitare.

Persoanele adulte neangajate care nu au, în consecință, asigurare de sănătate, pot semna una pentru suma de 125 de coroane pe lună.

Asigurarea de sănătate este suficientă pentru a primi cardul de asigurat UE.

Asistența medicală de urgență este gratuită pentru toată lumea în România, în primele trei zile, dar se pare că medicii vor să primească mită.

Alocația pentru copii este de 430 de coroane pe lună, pentru copiii cu vârsta de până la doi ani, și de 180 de coroane pentru cei cu vârsta până la 18 ani.

Bolnavii cronici pot primi alocații de sănătate.

Persoanele cu dizabilități pot primi pensie pe caz de boală și sprijin de la asistenți personali.

Pentru ajutoarele sociale trebuie dovedite mijloacele de întreținere, conform numărului de membri ai familiei, alte ajutoare, precum și veniturile din agricultură și creșterea animalelor.

Pentru o familie cu doi adulți și patru copii, ajutorul social este de 1.210 coroane pe lună.

Dacă primește ajutor social și este aptă de muncă, persoana este obligată să efectueze servicii în folosul comunității ca, de exemplu, un anumit număr de ore de muncă pe lună, în parc.

Există informații conform cărora cei care beneficiază de ajutoare sociale și au fost în străinătate la cerșit, au fost șterși din evidență pentru că se consideră că nu au avut niciun venit declarat.

O consecință a cerșetoriei este că mulți copii sunt lăsați singuri acasă, în România - adesea, în medii asemănătoare ghetourilor.

Când îl întreb pe Valeriu Nicolae, un rom de origine română care este foarte prețuit pentru activitatea sa în domeniul drepturilor omului cu romii și alte minorități, ce se întâmplă cu acești copii, răspunde:

- Își omoară copiii. Noi creăm noua generație de cerșetori, consumatori de droguri, săraci lipiți și proscriși și criminali.

Încă de acum zece ani, a încercat să facă Suedia să înțeleagă că trebuie făcut ceva în privința ghetourilor din România. Relatează evenimentele:

- M-am întâlnit cu politicienii din Stockholm la Bruxelles, în 2004, și i-am atenționat că cerșetorii vor ajunge în Suedia, când România va intra în UE. Nimeni nu m-a ascultat. În 2008, le-am spus-o din nou. Nimeni nu m-a ascultat. În 2012, au venit ei la mine și mi-au spus: „Avem o problemă cu cerșetorii”. M-am gândit: „Idioții”, și am răspuns: „Acum e prea târziu”.

”Absolut deloc. Dacă le dai bani, e ca și cum le-ai da salariu pentru a sta pe stradă.”

Valeriu Nicolae lucrează cu copiii din cel mai periculos ghetou din București - Livezilor, din Ferentari. Le oferă activități precum sport, muzică și ajutor la lecții. În plus, le plătește mamelor care stau în zone cu risc și merg în străinătate să cerșească 1.250 de coroane pe lună pentru a rămâne, în schimb, acasă și a merge, împreună cu copiii lor, la școală și a învăţa împreună cu ei - le oferă educație pentru două generații și ține familiile împreună.

 

Într-o curte din București, în plin soare, într-un loc liniștit, copiii joacă fotbal. Toți sunt copii care au rămas singuri și au fost luați în grijă de fundația „Viață și Lumină”, susținută de asociația suedeză „Misiunea doctorilor”.

Președintele Florin Ianovici lucrează cu defavorizații și oamenii străzii de 22 de ani.

Când îl întreb dacă este bine să dai bani cerșetorilor în Suedia, condamnă practica în totalitate:

- Absolut deloc. Dacă le dai bani, e ca și cum le-ai da salariu pentru a sta pe stradă. Asta ar duce la rămânerea lor pe stradă și chiar la încurajarea altora să vină în Suedia. Și atunci când stau pe străzi și cerșesc, copiii vor fi lăsați în continuare acasă, unde nu are nimeni grijă de ei, nu primesc educație, iar familia nu va avea niciun viitor.

”Să găsim o soluție pe termen lung pentru cum pot acești oameni să-și schimbe viața.”

- Atunci, de ce fel de ajutor au nevoie?

- Au nevoie de ajutor profesionist. Poate că ne simțim obligați pentru că avem o viață bine pusă la punct și o casă în care să locuim, dar este mai important să facem ceva mai mult decât să le dăm bani, să contactăm ONG-urile și autoritățile și să găsim o soluție pe termen lung pentru cum pot acești oameni să-și schimbe viața.

Florin Ianovici lucrează conform principiului că trebuie să dai întotdeauna fără a aștepta ceva în schimb. Dacă dai, de exemplu, haine copiilor din ghetouri, aceștia merg, adesea, la cel mai apropiat colț de stradă și le vând. Pentru a contracara acest lucru, le poți da haine ca să vină la antrenamente de fotbal.

La fel rezonează oamenii și când este vorba de adulți. Dacă „Viață și Lumină” plătește facturile neachitate ale unei familii, aceasta trebuie să promită că-și lasă fiicele să meargă la școală ca să o termine și nu să le mărite.

Crede că situația este prea complicată pentru a se rezolva pe stradă și că, în schimb, oamenii vor ajuta pe loc.

- Cel mai bine este să încercăm să rezolvăm problemele aici, în România. Să găsim miezul problemei. Ce le lipsește în viață, cum se pot integra în societate, de ce educație au nevoie, ce locuri de muncă pot primi, să contactăm o companie și să elaborăm un plan sustenabil. Acest lucru ia timp și necesită investiții. Dar nu este singura modalitate. Să te oprești pe stradă pentru două-trei minute și să le dai bani, nu este o soluție. În principiu, nu le este de niciun ajutor.

Interpret și îndrumător: Madalina Botoran